Relieful şi vegetaţia


Satele comunei Racova nu posedă bogăţii deosebite în subsol. Documentele vremii începutului de secol XX scot în evidenţă activităţi de extragere a petrolului în Racova, prelucrat ulterior la rafinăria amplasată la ieşirea din oraşul Buhuşi, în vecinătatea comunei Costişa, judeţul Neamţ.
Datorită capacităţii reduse de prelucrare şi concurenţei, rafinăria a fost lichidată. Ultima sondă a funcţionat în lunca Bistriţei până în anul 1960.
Pe teritoriul comunei Racova avem carieră de piatră şi de nisip în lunca Bistriţei, unde prin anii 1950 s-a amenajat balastiera din care se aproviziona cu pietriş şantierul hidrocentralei de la Stejaru-Bicaz şi celelalte baraje amenajate pe cursul Bistriţei.
Lutul galben existent din abundenţă a fost utilizat pentru chirpici şi cărămidă, iar pânza de apă freatică alimentează izvoarele fântânilor fiecărui sat.
Există zone unde pânza de apă freatică se găseşte la suprafaţă, dar şi situaţii când se găseşte la peste 25 m adâncime – cazul zonei centrale a satului Racova dar şi chiar peste 70 m adâncime în satul Ilieşi, unde oamenii au săpat fântâni.
Apa este bună de băut, dar există şi zone cu apă cu conţinut ridicat de sare.
Chiar centrala hidroelectrică Racova este amplasată pe o rocă de sare care se dizolvă şi ameninţă construcţia, scoasă din funcţiune în anul 2004.
Vegetaţia
Teritoriul se află într-o zonă cu caracter de tranziţie între stepă şi pădurile zonei umede, care a constituit în trecut sediul unor mişcări oscilatorii de înaintare şi retragere a pădurii în funcţie de modul cum au evoluat condiţiile climaterice.
Datorită creşterii numărului populaţiei de-a lungul timpului şi implicit a măririi suprefeţelor cultivate s-a ajuns la o reducere substanţială a suprafeţelor împădurite, producând şi unele efecte nefavorabile, precum:
- Diminuarea cantitativă a nivelului anual de precipitaţii;
- Micşorarea debitului pânzei freatice;