Istoricul localităţii

    Numeroase cercetări arheologice ale specialiştilor în domeniu au scos la iveală mărturii documentare de cultură materială descoperite în urma unor săpături pe aceste meleaguri moldave, resturi care datează din îndepărtatul Paleolitic până în orânduirea feudală.
    Amintim în acest sens din literatura de specialitate unele descoperiri la Orbic, menţionate de C. Mătasă, săpăturile efectuate pe terasa lutăriei de la Lespezi, unde au fost identificate cinci niveluri de locuire caracterizate prin unelte de piatră cioplită, de tip gravettian şi aurignacian. La Buda au fost scoase la suprafaţă numeroase resturi paleontologice conservate şi alte mărturii ale omului paleolitic. La Şipote, la distanţă de 3 km sud-vest de satul Buda s-au găsit resturi ale staţiunii paleolitice. Fragmente ceramice şi oase indicând o necropolă din epoca bronzului au fost găsite la locul numit Ţintirim, pe malul drept al oârâului Dogaru, în dreapta drumului ce duce din satul Gura-Văii spre Hălmăcioaia.
    În anul 1937, Ioana Carabete, originară din satul Mihăeşti, având locuinţa pe uliţa Valea Ră din satul Gura Văii, săpând în grădină, a găsit, într-o oală de lut, trei monede din metal ce purtau efigiile lui Aurelian, ale unui ostaş cu arcul întins şi, respectiv a lui Traian. Monedele au fost depuse la Muzeul Casei Naţionale din Piatra Neamţ, fiind cercetate de istoricul Nicolae Iorga.
     Există şi unele ipoteze ce susţin existenţa unor sate încă de pe la anul 1450, aşa cum este cazul satului Leţcani, care împreună cu alte sate, precum Slugani, Chicoşeşti şi Călineşti, ar fi fost date mănăstirii Bistriţa de însuşi domnitorul Ştefan cel Mare. Deoarece în trecut însemnarile se făceau în chirilica veche, unele nedatate, scrise de mână şi aflate într-o stare de conservare precară, nu pot fi reconstituite în întregime conţinuturile acestora. Într-un document din 6 noiembrie 1839, Paraschiva Nediţă şi alţii vând lui Iordache Totu 20 stânjeni de moşie peste pârâul Racova.
    La 9 noiembrie 1842, logofătul Costache Conta, proprietar al moşiei Fântânele primeşte 1150 lei pentru păşunatul vitelor în suhardul de peste Bistriţa . La 21 februarie 1845, satul Leţcani avea sigiliul propriu, cu numărul satului 813, sigiliu ce dateză din anul 1840.
Împărţirea administrativă din 1835 aduce satele noastre definitiv în ţinutul Bacăului. Legea lui Cuza din 31.03.1864 prevedea constituirea comunei în cazul existenţei a minimului de 100 familii şi 500 locuitori, indiferent de dimensiunea teritoriului locuit. În lege se stipula că satele ce nu ajung la această cifră se pot uni cu altele, sau îşi pot asuma singure obligaţiile comunale, în pofida numărului mic de contribuabili. În urma reformei din 1864, Moldova cuprindea 16 districte, 68 plase şi 971 comune (printre care şi Racova), totalizând 2307 localităţi.
    În secolul următor, în urma mai multor reforme administrative, se revine la organizarea în judeţe, cu vechile denumiri, ajungându-se astfel la 39 de judeţe şi 2706 comune.